Mă întreabă tata într-o zi:
- „Tati, cu ce te ocupi tu acum?”.
Răspund:
- „Sunt PR, ţi-am mai zis…”
Tata:
- „Am înteles…Dar ce presupune mai exact asta?”
Să spunem că abia în acel moment am realizat că sunt încă foarte mulți oameni care nu ştiu cu ce se ocupă un practician de PR. Şi nu, nu au nicio vină. Dacă PR-iştii nu au reuşit să explice tuturor acest lucru, în niciun caz vina nu aparţine celor din jurul lor.
Iată o situație specifică:
Client:
- „Să-mi faci, te rog, o propunere cu privire la cum trebuie să-mi amenajez această cameră.”
Răspund:
- „Sigur, te ajut cu drag, dar trebuie să ai în vedere că te ajut cu ochiul meu de neprofesionist.”
Client:
- „Cum aşa?”
Eu:
- „Păi nu am făcut niciun curs de design interior…”
Client:
- „Păi fostul meu PR m-a ajutat, în principal, cu asta.”
O, Doamne! Chiar avem o problemă…
Câti PR-işti s-au confruntat cu astfel de situaţii? Cu siguranţă destul de mulţi.
Eu ştiu că românii se pricep la toate…mă rog, spun că se pricep la toate. Dar oare chiar este posibil să fii atât de bun? Sunt numeroşi impostori în această meserie, care fac orice altceva mai puţin lucrurile care presupun muncă de practician de relaţii publice. E considerată cumva o modă să fii PR, iar asta îngreunează munca celor care ştiu cum să-şi facă meseria.
Aşa că…s-o luam cu începutul.
PR = Public relations = Relaţii Publice.
În niciun caz relaţii cu publicul, care ar presupune să răspundă la telefon şi tuturor întrebărilor care se nasc în mintea oricărei persoane. Nu mă înțelegeți greşit. Nu încerc să explic ca şi cum vă subestimez inteligenţa. Îmi doresc doar să fiu foarte clară. Ca să nu păţim ca-n banc:
– Bulă, ce e patria?
– Nu ştiu, domnule sergent!
– Eşti prost, Bulă!!!
– Ioane, ce e patria?
– Patria e mama mea!
– Foarte bine, Ioane!
– Bulă, ce e patria?
– Patria e mama lui Ion!
– Ba nu, Bulă! Patria e şi mama ta! Ce ai înteles, Bulă???
– Sunt frate vitreg cu Ion.
Practic, un specialist de PR trebuie să ştie cum să construiască o relaţie între un produs, o companie şi ţinta acestora.
Practicianul de relaţii publice este considerat ca un intermediar între organizaţia pe care o reprezintă şi publicurile acelei organizaţii. Ca să poţi fi un intermediar de valoare, trebuie să cercetezi şi să cunoşti publicurile organizaţiei respective (organizaţie, denumire generică).
În concret, un bun practician de relaţii publice primeşte informaţii de la public, le analizează, transmite organizaţiei atitudinea şi reacţiile lui, stabileşte politici care să le crească şi să le îmbunătăţească. La fel de important este şi să evalueze permanent politicile aplicate pentru a le îmbunătăți mereu.
Practic, el trebuie să ştie cum să construiască o relaţie între un produs, o companie, şi ţinta acestora. O relaţie bazată pe onestitate, încredere, dar pe care el să o controleze. Doar în acest context poți purta cu adevărat pălăria de PR.
Pot să vă spun că tatăl meu ştie acum cu ce se ocupă un specialist de PR. Al tău?